Si nu stii ce simte. Si nu stii ce simti. Si nu stii ca te asteapta in fiecare seara in acelasi loc de 2 luni incoace, dar tu nu mai vii, tu ai lasat totul balta pentru a nu suferi mai mult. Si ma intreb, acum iti este bine, fara sarutarea lui, fara mangaierea lui, fara imbratisarea lui puternica dar in acleasi timp foarte delicata ? Nu, nu cred ca iti este. De fapt, de abia astepti sa il vezi din nou, sa te pierzi in ochii lui cum ai facut-o de mii de ori..dar doar in ochii lui ai simtit dragostea. Dar parca refuzai sa il mai vezi, pentru ca vezi Doamne iti face rau. Si acum de ce tanjesti in fiecare noapte dupa mangaierea lui tandra ? De ce inca mai visezi la cerul plin de stele care va acoperea iubirea in serile racoroase de mai ? De ce ?
Pentru ca nu mai poti nega faptul ca il iubesti, ca ii iubesti suflarea, ca ii iubesti defectele, doar pentru ca stii ca sunt ale lui si ii apartin, il iubesti pe el. Hmm, nu crezi ca ti-a luat cam mult timp sa descoperi asta ? Poate el inca te mai asteapta in acleasi loc, in fiecare seara.
Nu cred ca e greu sa ii zici ca i-ai simtit lipsa, nu cred ca e greu sa ii zici ca ti-a fost dor de imbratisarea lui. Incearca, nu e asa greu. Orgoliul e doar pentru oamenii ce nu iubesc.

Summertime, time, baby!

Dragostea..un cuvant puternic, un cuvant suav, un cuvant cald ca o zi de vara, un sentiment pe care toti ne dorim sa il simtim. Se intampla doar o data in viata sa te indragostesti cu adevarat, poate intr-o zi calduta de primavara cand razele soarelui iti mangaie parul si exista doar un moment, momentul in care te-a privit si ti-a zambit. Atunci te indragostesti, atunci devii a lui, numai cu o singura privire. Te chinui, incerci sa uiti privirea aceea, acel zambet care te innebuneste, dar cu cat incerci mai mult cu atat iti amintesti mai mult.
Auzi melodia ce iti aminteste de el..incerci sa ii uiti versurile la fel de mult cum incerci sa ii uiti privirea, dar te trezesti cantand acea melodie, te trezesti surazand la soare, privirea si zambetul lui te incalzesc. Il visezi, il doresti cu fiecare secunda ce trece, dar iti este firca. Vrei sa simti suflarea lui pe pielea ta luminata de soare dar iti este frica, poate ea te va ingheta. Ajungi intr-un moment in care vrei sa pui capat la toate:vise, amintiri,surasuri, zile de vara, valurile marii. Vrei ca totul sa se termine asa cum a inceput, brsuc si frumos, dar inima ta refuza, refuza aceasta suferinta, ii doreste privirea din ce in ce mai mult. Atunci te hotarasti sa lasi timpul sa decida ce se va intampla, nu vrei sa mai lupti cu tine insuti si te lasi prada sentimentelor, iubirii care te seaca de puteri, te lasa visand la o zi mai buna. Si cand te gandesti ca a fost de ajuns un singur moment pentru toate acestea, pentru toate aceste vise sau suferinte.Un singur moment..

Astept doar un cuvant care sa ma trezeasca din lungul somn al indiferentei si o privire arzatoare care sa ma imbrace in caldura ei.Astept tot ce va veni, astept vremuri bune, astept vara ca sa imi amintesc din nou cum am gresit, cum l-am facut sa plece chiar daca stiam ca el e.Astept un ceai fierbinte in zilele reci, astept cuvinte ce nu vor fi rostite,astept culoarea seducatoare a cireselor, il astept pe el...

Amorteala mare iarna asta.